In ultima mea insemnare de pe acest blog (in urma cu 3 luni si 3 zile), vorbeam despre povestea kosovarului Fisnik Ismaili, care a facut din publicitate un detaliu frumos al proclamarii independentei republicii Kosovo. Fisnik a castigat un Gold Lion la Cannes in iunie anul acesta, ocazie cu care i-am luat si un interviu. Spunea, pe atunci, ca monumentul sau galben nu va fi premiat la festivalul Golden Drum din Slovenia, pe considerente politice. S-a inselat.
Zilele trecute, am baut o apa minerala cu Fisnik pe malul Adriaticei, in Portoroz. Fara reportofon in fata, kosovarul s-a aratat mai putin incantat de Grand Prix-ul proaspat castigat si mai coplesit de toate problemele de acasa, de conflictele ilogice cu clientii agentiei sale de publicitate, de sistemul politic subred din Kosovo, de ritmul lent al progresului si de turatia maxima la care trebuie sa functioneze cei care isi doresc sa schimbe ceva.
Cu toate astea, „Newborn”, facut in zece zile la turatie mare, a fost una din putinele lucrari inscrise la Portoroz care au influentat intr-un fel comunitatea pentru care au fost create. Asta intr-un festival in care membrii juriului au asociat cuvinte ca „poluare” si „publicitate”, iar sintagma „Advertising is dead” era rostita pe la colturi mai in gluma, mai in serios.
Pentru aceasta tema si pentru altele m-am gandit sa-mi resuscitez blogul, pe care l-am neglijat complet vara asta, prinsa intre birou si plimbari. Pentru ca a venit toamna si are multe povesti de spus.
Simina Mistreanu 